În braţe

Vreau să mă ţină cineva în braţe,

Ca şi cum cerul ar fi o minciună şi tot albastrul ar fi ţăndări pe jos,

Vreau să mă ţină cineva în braţe.

Până la os.

C-U-M ?

Când iubeşti pe cineva atât de mult,

Cum faci să se oprească ?

E ca şi cu maşina, atunci când brusc, pui o frână ?

E ca şi cum opreşti apa de la robinet ?

Ca şi când stingi lumina, ca şi când închizi uşa … ?

Ca atunci când se opreşte ploaia, când se schimbă anotimpul …

Cum Dumnezeului e ?!

Mie nu mi-a arătat nimeni decât cum începe totul.

Ok, acum ar trebui să mă înveţe cineva cum să mă opresc.

Deci, ce fac : sting becul, trântesc uşa, închid ochii,

Sau îmi pun un pahar de vin şi zic :

“În cinstea Ta, Iubire defectă, care începi dar nu te mai sfârşesti,

Ca un televizor stricat ! “

Noaptea plouă

Mâna mea se plimbă pe geamul ud …

Mi s-a părut că te-aud.

Numai tu poţi fi ca o ploaie de noapte,

Să cazi în tăcere,

Să mângâi în şoapte.

Numai tu poţi să-nvălui, strop cu strop, să mă-nvii.

Atunci când plouă noaptea, te iubesc. Şi tu ştii.