Dincolo de uşă

Mi-ai spus că mă iubeşti!

Cum să spui aşa ceva … nici măcar nu mă cunoşti.

Dar, ai dreptate. Dacă m-ai fi cunoscut, n-ai mai fi spus-o.

Vezi tu, eu m-am născut bătrână (era şi un film pe tema asta);

Am început să mai întineresc pe parcurs;

Şi m-am născut tristă. Foarte tristă.

Bucuriile au venit mai târziu.

Ai spus că mă iubeşti, ai curaj măcar să deschizi uşa?

Ai curaj să înduri putregai şi pânze de păianjen, igrasie, întuneric şi frig?

Dacă ai, eşti fericitul posesor al cheii – şi singurul, de altfel.

Ţi-aş spune: “Ne vedem la ieşire!”, dar vezi tu,

Eu m-am născut bătrână (parcă ţi-am mai spus asta),

Atât de bătrână, încât uit să-mi iau rămas bun …